Rata anuală a inflației a scăzut la 6,6% pe an în martie, de la 7,2% în februarie, respectiv 14,5% în martie 2023. Este cea de-a doua scădere consecutivă a ratei inflației, după o dinamică peste așteptări la începutul anului, generată de creșterea fiscalității, care deschide drumul BNR pentru reducerea ratei cheie în mai, prima din acest ciclu monetar. Analiștii așteptau o scădere ceva mai redusă a ratei anuale.
Banca Națională a României a păstrată nemodificată dobânda cheie, în linie cu așteptările analiștilor. BNR este îngrijorată de evoluțiile fiscal-bugetare, în condițiile execuției bugetare care arată un deficit record în primele două luni ale anului, precum și de creșterea ridicată a salariilor din economie.
Banca Națională a României a păstrat dobânda cheie la 7% pe an, în linie cu așteptările analiștilor. După o scădere peste așteptări a inflației pe finele anului trecut, banca centrală se așteaptă la o reaccelerare a inflației în debutul lui 2024, ca urmare a creșterii taxării de către guvern, dar și ca inflația să încetinească mai rapid ulterior.
Banca Națională a României este așteptată din nou de către analiști să mențină dobânda cheie al ședința de politică monetară din 13 februarie. Din mai ar putea veni însă prima scădere a dobânzii cheie, deși relaxarea de facto a condițiilor monetare a început deja prin excedentul record de lichiditate.
Banca Națională a României estimează că economia va înregistra o dinamică mai ridicată în trimestrele IV din 2023 și I din 2024 decât estima anterior, pe fondul unei reveniri a consumului, în timp ce din piața muncii, unde au mai scăzut tensiunile, există în continuare presiuni de creștere a salariilor, care să alimenteze inflația. Riscurile principale semnalate de BNR țin de politica fiscală și de dezechilibrul extern, care pun sub pericol și stabilitatea cursului de schimb leu/euro.
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că Banca Națională a României a fost precursorul politicii de tip „higher for longer”, de care vorbesc acum marile bănci centrale, și că va rămâne așa în continuare. Mai mult, exclude măcar o discuție despre o scădere a ratei cheie în perioada următoare și spune că România are probleme fiscal-bugetare pe care țările din regiune comparabile nu le au.
Analiștii de așteaptă ca Banca Națională a României să mențină dobânda cheie la 7% și în ședința din 8 noiembrie. Totodată, unii economiști vorbesc deja de o deraiere a traiectoriei dezinflației și unele bănci și-au majorat prognoza de inflație pentru anul viitor, după recentele majorări ale fiscalității.
Declinul abrupt al monedelor naționale din Europa de Est din ultima săptămână, precipitat de o reducere peste așteptări a dobânzii-cheie în Polonia în pofida inflației ridicate, generează speculații în rândul analiștilor că factorii de decizie din regiune vor trebui să își încetinească planurile de relaxare a politicii monetare.
Analiștii se așteaptă ca Banca Națională a României să aștepte cuminte scăderea inflației înainte să scadă dobânzile. Cu intrări mari de valută și un excedent record de lichiditate, leul se menține sub pragul de 5 unități/euro, dar economiștii văd o depreciere din toamnă. De anul viitor am putea vedea și primele scăderi ale ratei de politică monetară, dar BNR va fi cu un ochi la cheltuielile electorale.
Banca centrală a Poloniei a redus dobânda cheie la 1%, a tăiat rezervele minime ale băncilor și a anunțat în premieră achiziția de titluri de stat pentru menținerea lichidității în piață, în contextul epidemiei de coronavirus. Și Banca centrală a Cehiei a decis, într-o ședință de urgență, să taie dobânda cheie. La București, BNR și-a continuat operațiunile săptămânale de reducere a lichidității, chiar dacă piața de obligațiuni este "paralizată", în condițiile menținerii presiunilor pe cursul de schimb.